Vă rugăm să parcurgeți acest articol cu rol informativ, cu precizarea că legislația în vigoare la data publicării articolului poate fi modificată sau actualizată în timp și că acest articol nu reprezintă o opinie juridică.
Într-un context climatic tot mai instabil și cu un fond istoric marcat de cutremure și inundații, România a adoptat măsuri legislative ferme pentru protejarea fondului locativ. Astfel, începând cu anul 2025, asigurarea PAD (Polița de Asigurare împotriva Dezastrelor Naturale) a devenit obligatorie pentru toți proprietarii de locuințe, persoane fizice sau juridice.
Această poliță este emisă de PAID România (Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale) și are rolul de a oferi un sprijin financiar minim în cazul producerii unor dezastre naturale majore. Fără a intra în detalii tehnice, este important de înțeles că această asigurare reprezintă un pilon de bază în arhitectura securității locative din România.
Ce este asigurarea PAD și cui se adresează
În cadrul sistemului de asigurare obligatorie împotriva dezastrelor naturale din România, locuințele sunt clasificate în două mari categorii, în funcție de materialele din care sunt construite și de gradul lor de rezistență structurală. Această clasificare este esențială pentru stabilirea nivelului de risc și a sumei maxime de despăgubire acordate prin polița PAD.
Prima categorie este reprezentată de locuințele de tip A, adică acele construcții realizate din materiale durabile și rezistente, precum betonul armat, cărămida arsă, piatra naturală sau lemnul tratat industrial. Acestea sunt, în general, clădiri moderne sau renovate, care respectă normele actuale de siguranță la cutremur și alte riscuri naturale. Pentru aceste locuințe, suma maximă asigurată prin PAD este de 100.000 lei, iar prima anuală este de 130 lei. Exemple tipice includ apartamentele din blocuri construite după anii ’80 sau casele individuale cu fundație solidă și structură de rezistență verificată.
A doua categorie este cea a locuințelor de tip B, care cuprinde construcțiile realizate din materiale tradiționale, cu o rezistență scăzută la factori naturali. Aici se încadrează casele din chirpici, cărămidă nearsă sau paiantă – adică acele locuințe ridicate cu tehnici vechi, adesea întâlnite în mediul rural. Acestea sunt mai vulnerabile la cutremure, inundații și alunecări de teren, motiv pentru care suma asigurată este mai mică, respectiv 50.000 lei, iar prima anuală este de doar 50 lei. Un exemplu ar fi o casă veche dintr-un sat din Moldova, construită înainte de 1960, fără fundație solidă și cu pereți din lut.
Este important de menționat că asigurarea PAD nu se aplică locuințelor construite ilegal, celor aflate într-o stare avansată de degradare sau imobilelor care nu sunt înregistrate fiscal. De asemenea, clădirile aflate în construcție sau cele care nu sunt destinate locuirii permanente nu sunt eligibile pentru această formă de protecție.
Această distincție între tipurile de locuințe reflectă nu doar realitățile tehnice ale construcțiilor din România, ci și nevoia de a adapta sistemul de asigurare la riscurile reale cu care se confruntă fiecare categorie de proprietari.
Acte necesare pentru asigurare PAD
Dacă vrei să-ți asiguri locuința prin polița PAD, nu ai nevoie de multe acte. Iată ce trebuie să pregătești:
Poți încheia polița fie la un birou de asigurări, fie online, iar procesul durează doar câteva minute dacă ai actele pregătite.
Ce riscuri sunt incluse în asigurarea obligatorie a locuinței
În centrul protecției oferite de polița PAD se află trei riscuri majore, considerate catastrofale prin natura și amploarea pagubelor pe care le pot produce. Aceste riscuri sunt strict definite prin lege și constituie singurele evenimente pentru care se acordă despăgubiri în baza acestei asigurări obligatorii.
Primul dintre acestea este cutremurul, un fenomen natural cu potențial devastator, mai ales în contextul seismic specific României. Polița PAD acoperă daunele structurale provocate de mișcările tectonice, cum ar fi fisurile în pereții portanți, prăbușirea acoperișului sau deplasarea fundației. Este important de menționat că nu sunt acoperite daunele minore sau cele care nu afectează integritatea structurală a locuinței.
Al doilea risc acoperit este inundația, înțeleasă ca fenomen natural care determină pătrunderea apei în locuință, fie prin revărsarea râurilor, fie ca urmare a ploilor torențiale. Asigurarea PAD intervine în cazul în care apa afectează pereții, podelele, instalațiile sau chiar structura de rezistență a clădirii. Nu sunt însă acoperite inundațiile provocate de defecțiuni ale instalațiilor interioare sau de neglijența proprietarului.
Cel de-al treilea risc este alunecarea de teren, un proces geologic care poate duce la deplasarea solului și, implicit, la afectarea gravă a fundației sau a structurii locuinței. În astfel de cazuri, polița PAD oferă sprijin financiar pentru reparații sau reconstrucție, în funcție de gradul de afectare constatat de specialiști.
Este esențial de reținut că polița PAD nu acoperă alte tipuri de riscuri, precum incendiile, furturile, vandalismul sau daunele provocate de fenomene meteorologice precum grindina sau furtunile. Pentru aceste situații, este necesară încheierea unei asigurări facultative, care să completeze protecția oferită de PAD.
Riscurile acoperite de polița PAD: protecție esențială în fața dezastrelor naturale
Polița PAD nu este doar un document formal, ci un instrument de sprijin real în momente critice. Ea devine activă în situații bine definite, atunci când locuința este afectată de unul dintre cele trei riscuri naturale acoperite: cutremur, inundație sau alunecare de teren. Fiecare dintre aceste riscuri este tratat distinct în cadrul legislației, iar activarea poliței este condiționată de producerea unuia dintre ele.În astfel de cazuri, proprietarul poate solicita despăgubiri pentru daunele produse, cu condiția ca polița să fie valabilă la momentul evenimentului.
1. Cutremurul
Cutremurele reprezintă un risc semnificativ în România, în special în zonele cu activitate seismică intensă, precum regiunea Vrancea. Polița PAD acoperă daunele produse direct de mișcările tectonice asupra structurii locuinței. Printre acestea se numără fisurile în pereții portanți, deplasarea fundației, prăbușirea acoperișului sau afectarea instalațiilor esențiale. Este important de menționat că despăgubirea se acordă doar în cazul în care daunele sunt structurale și afectează integritatea clădirii. Daunele superficiale sau cele care nu pun în pericol stabilitatea locuinței nu sunt eligibile pentru compensare.
2. Inundația
Inundațiile acoperite de polița PAD sunt cele cauzate de fenomene naturale, precum revărsarea râurilor, acumularea excesivă de apă în urma ploilor torențiale sau topirea bruscă a zăpezilor. Asigurarea intervine atunci când apa pătrunde în locuință și produce daune semnificative: deteriorarea pereților, a podelelor, a instalațiilor sau chiar a structurii de rezistență. Nu sunt acoperite însă inundațiile provocate de defecțiuni ale instalațiilor interioare (de exemplu, țevi sparte) sau de neglijența proprietarului. În cazul în care inundația este rezultatul unui fenomen natural recunoscut oficial, polița PAD poate oferi un sprijin financiar esențial pentru refacerea locuinței.
3. Alunecarea de teren
Alunecările de teren sunt fenomene geologice lente, dar extrem de periculoase, care pot afecta grav stabilitatea unei construcții. Polița PAD acoperă daunele produse de deplasarea solului, cum ar fi crăpăturile în pereți, înclinarea construcției, ruperea conductelor sau chiar prăbușirea parțială a locuinței. Acest risc este frecvent întâlnit în zonele colinare sau montane, unde solul este instabil sau afectat de defrișări și precipitații abundente. Pentru a beneficia de despăgubire, este necesară o constatare tehnică care să confirme că alunecarea de teren este un fenomen natural și nu rezultatul unor lucrări neautorizate sau al unei construcții defectuoase.
Această triadă de riscuri – cutremur, inundație și alunecare de teren – constituie fundamentul protecției oferite de polița PAD. Deși acoperirea este limitată, ea oferă un sprijin esențial în fața unor evenimente care pot afecta grav siguranța și stabilitatea unei locuințe.
Este important de subliniat că, pentru a beneficia de despăgubire, proprietarul trebuie să notifice asiguratorul în cel mai scurt timp după producerea evenimentului, să permită evaluarea daunelor de către un expert și să furnizeze documentele necesare. Polița PAD nu acoperă daunele produse de neglijență, intervenții umane sau alte riscuri neincluse în contract.
Pe lângă protejarea locuinței prin asigurarea obligatorie PAD, tot mai mulți români aleg să extindă sentimentul de siguranță printr-o asigurare de viață. Dacă PAD-ul oferă sprijin financiar în cazul unor dezastre naturale care afectează casa, o asigurare de sănătate, cum ar fi polițele Metropolitan Să fii bine sau Dublu liniștit, vine în completare, oferind stabilitate financiară familiei în momente dificile. Este o formă de protecție personală, care reflectă grija față de cei apropiați și dorința de a le garanta un viitor mai sigur, indiferent de ce aduce ziua de mâine.
Consecințele lipsei poliței PAD: riscuri legale, financiare și sociale
Deși polița PAD este o asigurare obligatorie prin lege, mulți proprietari aleg să o ignore, fie din necunoaștere, fie din convingerea că „nu li se poate întâmpla nimic”. Această alegere aparent inofensivă poate avea însă consecințe serioase, atât din punct de vedere legal, cât și financiar și social. În cele ce urmează, vom analiza principalele riscuri la care se expune un proprietar care nu deține o asigurare PAD obligatorie.
1. Risc legal – încălcarea unei obligații prevăzute de lege
Începând cu anul 2025, deținerea unei polițe PAD este o obligație legală pentru toți proprietarii de locuințe din România, indiferent dacă aceștia locuiesc efectiv în imobil sau nu. Nerespectarea acestei obligații atrage după sine sancțiuni contravenționale. Concret, autoritățile locale pot aplica amenzi cuprinse între 100 și 500 de lei pentru fiecare locuință neasigurată. Deși aceste sume pot părea modeste, ele reflectă o încălcare a legii și pot fi însoțite de alte consecințe administrative, cum ar fi imposibilitatea de a obține anumite avize sau documente.
2. Risc financiar – pierderi totale în caz de dezastru
Cel mai grav risc la care se expune un proprietar fără poliță PAD este cel financiar. În cazul producerii unui cutremur, al unei inundații sau al unei alunecări de teren, statul nu va acorda niciun fel de despăgubire pentru locuințele neasigurate. Astfel, proprietarul va fi nevoit să suporte integral costurile de reparație sau reconstrucție, care pot ajunge la zeci sau sute de mii de lei. În lipsa unei rezerve financiare consistente, acest lucru poate însemna pierderea definitivă a locuinței.
3.Risc social – excluderea de la ajutoarele guvernamentale
În situații de criză, cum ar fi dezastrele naturale de amploare, statul poate interveni cu ajutoare de urgență pentru populația afectată. Totuși, legislația prevede clar că aceste ajutoare nu se acordă proprietarilor care nu și-au îndeplinit obligația de a încheia o asigurare PAD. Astfel, în lipsa asigurării, aceștia nu doar că nu vor primi despăgubiri, dar vor fi și excluși de la orice formă de sprijin public, ceea ce poate duce la marginalizare socială și dificultăți majore în reluarea unei vieți normale.
Cât costă asigurarea PAD?
În anul 2025, costul unei polițe PAD rămâne accesibil pentru majoritatea proprietarilor, fiind stabilit în funcție de tipul construcției. Statul român, prin legislația în vigoare, a menținut tarifele diferențiate pentru a reflecta nivelul de risc și rezistența materialelor din care este construită locuința.
Astfel, pentru o locuință de tip A, adică o construcție realizată din materiale durabile precum betonul armat, cărămida arsă sau piatra naturală, prima anuală este de 130 de lei. În schimb, pentru o locuință de tip B, construită din materiale tradiționale sau mai puțin rezistente, cum ar fi chirpiciul sau cărămida nearsă, costul anual al poliței este de 50 de lei.
Indiferent de tipul locuinței, polița PAD oferă o sumă fixă de despăgubire: 100.000 lei pentru locuințele de tip A și 50.000 lei pentru cele de tip B. Aceste sume sunt menite să acopere, cel puțin parțial, costurile de reparație sau reconstrucție în cazul producerii unui dezastru natural major.
Prin urmare, polița PAD reprezintă nu doar o obligație legală, ci și o formă de protecție financiară minimă, dar esențială, la un preț simbolic în raport cu valoarea unei locuințe.
PAD vs. Asigurarea facultativă: două forme de protecție, scopuri diferite
În domeniul asigurărilor de locuință, proprietarii din România au la dispoziție două instrumente principale: polița PAD, obligatorie prin lege, și asigurarea facultativă, opțională, dar extrem de utilă. Deși ambele oferă protecție financiară în caz de daune, ele diferă semnificativ în ceea ce privește acoperirea, costurile și condițiile de acordare. În cele ce urmează, vom analiza aceste diferențe, evidențiind avantajele și limitele fiecărei opțiuni.
1. Obligatorie vs. opțională – natura juridică a celor două polițe
Polița PAD este impusă prin lege tuturor proprietarilor de locuințe, indiferent de tipul imobilului sau de zona în care se află. Ea trebuie reînnoită anual și constituie o condiție esențială pentru accesarea oricărei forme de sprijin guvernamental în caz de dezastru natural. În schimb, asigurarea facultativă este o alegere personală, încheiată la inițiativa proprietarului, în funcție de nevoile și preferințele sale. Aceasta nu este impusă de stat, dar este adesea solicitată de bănci în cazul creditelor ipotecare.
2. Acoperire limitată vs. acoperire extinsă
PAD-ul acoperă exclusiv trei riscuri majore: cutremur, inundație și alunecare de teren. Este o poliță standardizată, cu sume fixe de despăgubire, indiferent de valoarea reală a locuinței. În schimb, asigurarea facultativă oferă o gamă largă de acoperiri, care pot include incendii, explozii, furturi, vandalism, daune provocate de fenomene meteorologice, accidente casnice și chiar răspundere civilă față de terți. Proprietarul poate alege nivelul de protecție dorit și suma asigurată, în funcție de valoarea reală a imobilului și a bunurilor din interior.
3. Cost fix vs. cost variabil
Un alt aspect important este costul. Polița PAD are un preț fix: 130 lei pe an pentru locuințele de tip A și 50 lei pentru cele de tip B. Acest cost este accesibil și nu variază în funcție de amplasare sau de suprafața locuinței. În schimb, asigurarea facultativă are un cost variabil, stabilit în funcție de valoarea asigurată, riscurile incluse, zona geografică și istoricul de daune. Deși mai scumpă, aceasta oferă o protecție mult mai completă.
4. Emitent unic vs. ofertă diversificată
PAD-ul este emis exclusiv de PAID România, prin intermediul societăților de asigurare autorizate. Este o poliță uniformă, fără variații de conținut. În schimb, asigurările facultative sunt oferite de numeroși asiguratori, fiecare cu propriile condiții, pachete și beneficii. Această diversitate permite personalizarea protecției, dar necesită și o atenție sporită la detalii și la clauzele contractuale.
5. Complementaritate, nu concurență
Este esențial de înțeles că cele două tipuri de asigurări nu se exclud reciproc, ci se completează. PAD-ul oferă o protecție de bază, obligatorie, în fața celor mai grave riscuri naturale. Asigurarea facultativă vine să extindă această protecție, acoperind o gamă mult mai largă de evenimente și oferind despăgubiri proporționale cu valoarea reală a locuinței. Împreună, ele formează un sistem coerent de protecție, adaptat atât cerințelor legale, cât și nevoilor reale ale proprietarului.
Asigurarea PAD este un instrument esențial pentru protecția financiară a populației în fața dezastrelor naturale. Deși acoperirea este limitată, ea oferă un minim vital de sprijin în situații critice. Pentru o protecție completă, se recomandă combinarea acesteia cu o asigurare facultativă.
Da, începând cu 2025, toți proprietarii de locuințe trebuie să aibă o poliță PAD obligatorie activă [1].
Cutremure, inundații și alunecări de teren.
Nu. Statul nu oferă despăgubiri pentru locuințe neasigurate.
Da, prin intermediul site-urilor asiguratorilor autorizați sau al brokerilor.
Poți primi o amendă între 100 și 500 lei și nu vei fi despăgubit în caz de dezastru.
Da, dacă este înregistrată legal ca locuință.
Trebuie să ai și PAD, deoarece este obligatorie prin lege.
Accesează pagina oficială de verificare: https://www.paidromania.ro/pad/verify/
