Siguranța ta și a familiei tale
Vă rugăm să parcurgeți acest articol cu rol informativ, cu precizarea că legislația în vigoare la data publicării articolului poate fi modificată sau actualizată în timp și că acest articol nu reprezintă o opinie juridică.
Sănătatea este unul dintre pilonii principali pe care se bazează bunăstarea și fericirea noastră. Dacă începe să fie pus în pericol, automat și celelalte domenii ale vieții sunt afectate, în special cel al carierei și finanțelor.
De aceea, este important ca atunci când avem o problemă de sănătate să facem tot ce ne stă în putință pentru a ne reveni cât mai repde, iar acest lucru implică vizite la medic și îngrijire specifică acasă. Într-un asemenea context, când o afecțiune te împiedică să îți continui activitățile, este bine de știut că atât concediul medical, cât și indemnizația specifică sunt drepturi pe care majoritatea angajaților le au și despre care este bine să te informezi înainte de a avea nevoie de ele. Ideal este să plecăm în concedii doar pentru călătorii, plimbări cu familia, relaxare și alte pasiuni și să nu avem nevoie de concediu medical nici măcar o zi. Însă, din varii motive, nu putem exclude posibilitatea de a rămâne acasă o perioadă din cauza unor probleme medicale.
În cazul în care ești pus în situația de a solicita zile de concediu medical, îți prezentăm în acest articol toate detaliile pe care trebuie să le cunoști:
Cine poate beneficia de concediu medical
Nu putem discuta despre detaliile ce țin de concediul medical, calculul concediului medical și modul de plată al acestuia, fără să facem referire și la ordonanța care reglementează acest subiect. Orice tip de concediu medical este reglementat prin legea 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 399/2006.
Conform acestei legi, pentru acordarea concediului medical, angajatul trebuie să aibă domiciliul în România și să fi fost înscris în sistemul de asigurări sociale de sănătate cel puțin șase luni în ultimul an. De asemenea, este menționată de lege condiția ca activitatea să fi fost desfășurată în baza unui contract individual de muncă, raport de serviciu, act de detașare sau în baza unui statut special prevăzut de lege. Conform legii, de aceleași drepturi beneficiezi și dacă nu îndeplinești situațiile descrise anterior, dar te numeri printre:
În ce situații se acordă concediu medical și pentru cât timp
Conform legii, există mai multe tipuri de concedii medicale, clasificate în funcție de nevoia sau problema apărută:
Concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă
În cazul bolilor obișnuite și a rănirilor provocate în timpul liber, concediul medical se acordă pe o durată de cel mult 183 de zile în interval de un an, socotite de la prima zi de îmbolnăvire.
În cazul unor boli speciale, perioada de concediu medical poate fi prelungită și la 6-12 luni, astfel:
Concediu medical cauzat de un accident de muncă
Acest tip de concediu medical se poate acorda în cazul unui accident sau al unor boli profesionale apărute ca urmare a exercitării unei anumite meserii. Durata lui poate fi de cel mult 180 de zile în decursul unui an.
Concediu medical pentru risc maternal
Se acordă femeilor însărcinate care lucrează cu substanțe toxice, în medii și condiții de lucru ce pot afecta sarcina, punând în pericol sănătatea fătului. Este acordat în urma recomandării medicului de familie sau a medicului de obstetrică-ginecologi pe o perioadă de maximum 120 de zile integral sau fracționat, înainte sau după concediul de maternitate.
Concediu medical pentru îngrijirea copilului bolnav
De acest tip de concediu pot beneficia ambii părinți dacă au îndeplinit stagiul de cotizare de cel puțin 6 luni în ultimul an la sistemul public de asigurări sociale. Se acordă pentru cel mult 45 de zile calendaristice pe an.
În situația în care copilul este diagnosticat cu boli infecto‑contagioase, este imobilizat în sisteme specifice aparatului locomotor sau este supus unor intervenții chirurgicale, durata concediului pentru îngrijirea copilului poate fi prelungită până la 90 de zile calendaristice. Această prelungire a concediului de îngrijire copil se acordă exclusiv la recomandarea medicului specialist, care evaluează gravitatea afecțiunii și necesitatea supravegherii medicale pe o perioadă mai lungă.
De asemenea, poți solicita concediu medical pentru ingrijirea copilului, doar în cazul în care vârsta copilului este sub 7 ani. Dacă este vorba despre afecțiuni grave sau handicap, atunci vârsta poate fi de până la 18 ani.
Concediu medical pentru prevenirea îmbolnăvirilor și recuperarea capacității de muncă
Angajatul poate să solicite reducerea numărului de ore de lucru cu o patrime din durata normală pentru o perioadă de cel mult 90 de zile în ultimele 12 luni anterioare primei zile de concediu, poate intra în concediu pentru carantină (dacă pacientul a fost diagnosticat cu o boală contagioasă) sau poate beneficia de tratament balnear și de recuperare a capacității de muncă, în baza unui bilet de trimitere.
Concediu medical pentru sarcină
Viitoarele mămici pot beneficia de concediu medical pe o durată maximă de 126 de zile calendaristice care poate fi luată în două etape – prenatal și postnatal – cu o durată minimă obligatorie de 42 de zile calendaristice pentru concediul postnatal.
Cum se calculează indemnizația pentru concediul medical
Afecțiunea sau situația pentru care este acordat concediul medical nu reprezintă doar motivul justificativ al absenței de la muncă, ci și criteriul esențial în stabilirea codului de indemnizație, element care influențează direct valoarea sumei plătite pe perioada în care nu îți poți desfășura activitatea profesională.
De asemenea, concediul medical se calculează pornind de la baza de calcul stabilită în funcție de salariu, mai exact media veniturilor lunare realizate în ultimele 6 luni anterioare acordării concediului medical, din cele 12 luni care constituie stagiul de cotizare. Această bază de calcul, raportată la nivelul salariului, nu poate depăși echivalentul a 12 salarii minime brute pe țară.
Luându-se în considerare această bază de calcul, media zilnică se determină împărțind baza ultimelor 6 luni la numărul de zile de stagiu din ultimele 6 luni. Ulterior, valoarea indemnizației se calculează înmulțind numărul de zile de concediu medical cu procentul de acordare și cu media zilnică.
Coduri concedii medicale platite
Pe durata concediului medical, salariul este înlocuit de o indemnizație care se calculează ținând cont de lista codurilor de diagnostic, acestea fiind elementele pe baza cărora se stabilește atât tipul concediului medical, cât și modul de calcul al indemnizației aferente:
o 55% din baza de calcul, pentru certificatele de concediu medical eliberate pentru o perioadă de până la 7 zile de incapacitate temporară de muncă;
o 65% din baza de calcul, pentru certificatele de concediu medical eliberate pentru o perioadă cuprinsă între 8 și 14 zile de incapacitate temporară de muncă;
o 75% din baza de calcul, pentru certificatele de concediu medical eliberate pentru o perioadă de cel puțin 15 zile de incapacitate temporară de muncă.
Printre cele mai frecvente afecțiuni pentru care salariații beneficiază de concediu medical și coduri aferente pentru aceste afecțiuni, se numără:
Câte zile de concediu se pot acorda?
Numărul de zile de concediu medical care pot fi acordate unui salariat este stabilit în funcție de tipul afecțiunii sau al situației medicale pentru care se eliberează certificatul. Reglementările în vigoare prevăd limite diferite de durată, adaptate gravității bolii și impactului acesteia asupra capacității de muncă.
În cazul incapacității temporare de muncă determinate de boli obișnuite sau de accidente produse în afara muncii, concediul medical poate fi acordat, în mod obișnuit, pentru maximum 183 de zile într‑un interval de un an, termen care se calculează de la prima zi de îmbolnăvire. Această perioadă reprezintă limita generală aplicabilă celor mai frecvente situații de concediu medical.
Pentru afecțiuni cu caracter special, precum tuberculoza, neoplaziile sau SIDA, durata concediului medical poate fi extinsă până la 12 luni, cu posibilitatea de prelungire până la un an și 6 luni, pe baza avizului medicului expert. De asemenea, legislația prevede cazuri particulare, cum ar fi concediul de risc maternal, care se poate acorda pentru cel mult 120 de zile, sau concediul pentru îngrijirea copilului bolnav, limitat, în mod obișnuit, la 45 de zile pe an, respectiv 90 de zile în situații grave, la recomandarea medicului specialist.
Pe toată durata concediului medical, salariul este înlocuit de o indemnizație, calculată în funcție de codul de diagnostic și de codul de indemnizație aferent. Începând cu 1 februarie 2026, indemnizația se acordă prin diminuarea cu o zi, ceea ce înseamnă că prima zi de concediu medical nu este plătită, cu excepțiile prevăzute expres de lege. Zilele de concediu medical indemnizate sunt stabilite în continuare pe zile calendaristice, însă plata se efectuează potrivit regulilor aplicabile fiecărei perioade. În ceea ce privește suportarea indemnizației, angajatorul plătește indemnizația aferentă zilelor 2–6 de incapacitate temporară de muncă, iar zilele care depășesc acest interval sunt suportate din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS). Procentul din venitul brut acordat ca indemnizație variază, în funcție de situație, între 75% și 100%, fără a depăși plafonul maxim stabilit de lege.
Cine plătește indemnizația pentru concediul medical
Indemnizația de maternitate, de risc maternal, pentru îngrijirea copilului bolnav și pentru carantină sunt suportate integral de Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS).
Dacă vorbim despre celelalte tipuri de concedii medicale, începând cu 1 februarie 2026, indemnizația se acordă prin diminuarea cu o zi, ceea ce înseamnă că prima zi de concediu medical nu este plătită, cu excepțiile prevăzute expres de lege. Angajatorul plătește suma aferentă zilelor 2-6 de incapacitate temporară de muncă, iar bugetul necesar pentru numărul de zile ce depășeste aceste zile calendaristice, este susținut de FNUASS sau Casa de Sănătate. De asemenea, indemnizația va fi plătită integral de FNUASS și în cazul în care firma sau angajatorul își încetează activitatea.
Limita maximă a valorii indemnizației, indiferent de venitul salarial, este de 12 salarii minime brute pe țară, lunar.
Ce soluții alternative ai în cazul unei afecțiuni grave
Pe lângă impactul emoțional, nu putem uita nici de impactul financiar determinat de diagnosticarea cu o afecțiune gravă. Într-o asemenea situație, asigurările de viață pot fi o soluție pentru acoperirea cheluielilor pe care o astfel de situație le generează. Rolul lor este să îți ofere stabilitate și protecție financiară în cazul unor situații neprevăzute.
În acest sens, Asigurarea Să fii bine îți oferă siguranță în fața neprevăzutului, cu acoperiri modulare și tratament, în țară sau în străinătate, la standarde de top, în cazul unui diagnostic grav. Te bucuri de protecție financiară și medicală până la vârsta de 85 de ani. Pentru o protecție personalizată, Asigurarea de sănătate Să fii bine îți oferă suma asigurată aleasă de tine, pentru ca tu să poți alege medicul și unitatea medicală potrivite nevoilor tale.
În cazul afecțiunilor oncologice, Asigurarea de sănătate Să fii bine poate oferi, la alegerea ta, acoperire în cazul invalidității totale permanente și acoperire pentru îngrijiri paliative. Beneficiezi de un buget anual flexibil, prin care să acoperi cheltuielile pentru consultații, investigații medicale, proteze și servicii de ambulanță, pe teritoriul României, iar tu alegi valoarea bugetului în funcție de nevoile tale, până la maximum 5.000 lei, exclusiv până la împlinirea vârstei de 75 de ani.
Tu decizi nivelul de protecție dorit, alegând dintre următoarele acoperiri:
De asemenea, prin clauza Top Protect ne dorim să îți oferim liniștea de a te ști protejat în cazul unui diagnostic cu o afecțiune gravă:
Clauza inovatoare Top Protect oferă acoperire de până la 2 milioane de euro pe viață.
Cum poți obține concediu medical
Pentru a obține concediul medical, în calitate de angajat, primul pas necesar este că să îl pui în temă pe managerul direct în legătură cu situația pentru care ai nevoie de concediu medical. Ulterior, angajatorul va trebui să completeze o adeverință de plătitor (excepție fac cazurile în care vorbim despre urgențele medico-chirurgicale sau bolile infecto-contagioase din grupa A), disponibilă și pe site-ul cnas.ro, care să ateste calitatea ta de asigurat și să menționeze numărul de zile de concediu medical pe care le-ai avut în ultimele 12/24 de luni (dacă este cazul). Pe baza acestei adeverințe, dar și a diagnosticului stabilit, medicul îți va elibera certificatul de concediu medical.
Cine are dreptul să elibereze certificatul de concediu medical
Certificatul de concediu medical poate fi eliberat de:
Conform legii, certificatele de concediu medical se completează și se eliberează la data la care are loc consultația medicală, indicându-se numărul de zile de concediu medical necesar în viitor, dar și codul de diagnostic despre care am discutat anterior. Excepție fac următoarele situații, când certificatul se poate elibera și la o dată ulterioară consultației:
Actele și condițiile necesare pentru prelungirea concediului medical
Prelungirea concediului medical este posibilă doar în anumite condiții și presupune respectarea unei proceduri clare, stabilite de legislația în vigoare. În situația în care incapacitatea temporară de muncă depășește 90 de zile, concediul medical poate fi prelungit până la 183 de zile, dar numai cu avizul medicului expert al asigurărilor sociale. Pentru aceasta, sunt necesare documente medicale justificative, precum referatul medical întocmit de medicul specialist curant, documentația medicală care susține diagnosticul (bilete de externare, rezultate ale analizelor și investigațiilor paraclinice), planul de recuperare, precum și adeverința de la angajator care atestă numărul de zile de concediu medical acordate în ultimele 12 sau 24 de luni.
În cazuri temeinic motivate, când se constată posibilitatea recuperării capacității de muncă, concediul medical poate fi prelungit și peste 183 de zile, pentru încă maximum 90 de zile, cu avizul unei comisii de expertiză medicală, în conformitate cu prevederile OUG nr. 158/2005 și ale normelor de aplicare emise de CNAS.
Concediu medical: medic de familie vs specialist
Acordarea concediului medical diferă în funcție de tipul de medic care eliberează certificatul, existând diferențe clare între concediu medical medic de familie și specialist. Medicul de familie poate elibera certificate de concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă pe o durată de cel mult 7 zile calendaristice pentru un episod de boală, acordate în minimum două etape, dintre care prima nu poate depăși 4 zile. Într‑un an, durata cumulată a concediilor medicale acordate de medicul de familie nu poate depăși 28 de zile calendaristice. În schimb, medicul specialist din ambulatoriu sau din spital poate recomanda și acorda concediu medical pentru perioade mai lungi, în special în cazul afecțiunilor care necesită investigații suplimentare, tratament de specialitate sau internare. Indiferent de tipul de medic, certificatul de concediu medical se eliberează la data consultației și trebuie să includă atât numărul de zile acordate, cât și codul de diagnostic.
Au dreptul la concediu medical persoanele asigurate în sistemul public de sănătate care au realizat minimum 6 luni de stagiu de cotizare în ultimele 12 luni. De acest drept beneficiază și alte categorii prevăzute de lege, precum persoanele autorizate, administratorii sau managerii cu contract de management, membrii asociațiilor familiale ori persoanele care au încheiat un contract de asigurare pentru concedii și indemnizații.
Concediul medical se acordă atunci când o problemă de sănătate împiedică temporar desfășurarea activității profesionale. Acesta poate fi acordat pentru boli obișnuite, accidente în afara muncii, accidente de muncă, boli profesionale, sarcină și lăuzie, risc maternal, îngrijirea copilului bolnav, carantină sau pentru recuperarea capacității de muncă.
Pentru boli obișnuite sau accidente produse în afara muncii, concediul medical poate fi acordat pentru maximum 183 de zile într‑un interval de un an, calculate de la prima zi de îmbolnăvire.
Da. În cazul unor afecțiuni speciale, precum tuberculoza, neoplaziile sau SIDA, concediul medical poate fi acordat pentru până la 12 luni, cu posibilitatea de prelungire până la un an și 6 luni, pe baza avizului medicului expert al asigurărilor sociale.
Medicul de familie poate acorda concediu medical pentru cel mult 7 zile calendaristice pentru un episod de boală, în minimum două etape, dintre care prima nu poate depăși 4 zile. Într‑un an, durata cumulată a concediilor medicale acordate de medicul de familie nu poate depăși 28 de zile calendaristice.
După depășirea plafonului de 28 de zile acordate de medicul de familie, certificatele de concediu medical sunt eliberate de medicul specialist din ambulatoriu sau de spital, în funcție de situația medicală.
Nu. Începând cu 1 februarie 2026, indemnizația pentru concediul medical se acordă prin diminuarea cu o zi, ceea ce înseamnă că prima zi de concediu medical nu este plătită, cu excepțiile expres prevăzute de lege.
Pentru concediile medicale obișnuite, angajatorul plătește indemnizația aferentă zilelor 2–6 de incapacitate temporară de muncă. Zilele care depășesc acest interval sunt suportate din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS). Anumite tipuri de concedii medicale sunt suportate integral din FNUASS.
Procentul indemnizației este stabilit în funcție de codul de diagnostic și de codul de indemnizație și poate varia, în funcție de situație, între 55% și 100% din baza de calcul, fără a depăși plafonul legal de 12 salarii minime brute pe țară, lunar.
Pe durata concediului medical, contractul individual de muncă este suspendat de drept, fără a înceta. Salariatul își păstrează calitatea de angajat și revine la muncă după expirarea concediului medical, dacă este declarat apt de muncă.
Este necesară adeverința de la angajator care atestă calitatea de asigurat și numărul de zile de concediu medical efectuate anterior, precum și consultația medicală pe baza căreia se stabilește diagnosticul.
În principiu, certificatul de concediu medical se eliberează la data consultației. Există însă excepții, precum internarea în spital, sarcina și lăuzia, carantina, îmbolnăvirea în străinătate sau perioada cu aparat gipsat, când concediul medical poate fi eliberat ulterior, conform prevederilor legale.
În situația în care angajatorul își încetează activitatea, plata indemnizației de concediu medical este preluată integral de Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS), pe baza documentelor justificative.
În lipsa celor minimum 6 luni de stagiu de cotizare, concediul medical nu este, în mod obișnuit, indemnizat. Există însă excepții prevăzute de lege, cum sunt urgențele medico‑chirurgicale, bolile infecto‑contagioase din grupa A, sarcina și lăuzia, pentru care concediul medical se poate acorda indiferent de stagiul de cotizare.
Baza de calcul este reprezentată de media veniturilor lunare realizate în ultimele 6 luni anterioare acordării concediului medical, din cele 12 luni care constituie stagiul de cotizare. Această bază nu poate depăși echivalentul a 12 salarii minime brute pe țară.
Acesta se acordă pentru maximum 45 de zile calendaristice pe an. În cazul unor afecțiuni grave, boli infecto‑contagioase, intervenții chirurgicale sau imobilizări, durata poate fi prelungită până la 90 de zile, exclusiv la recomandarea medicului specialist.
Concediul medical pentru îngrijirea copilului se poate acorda până la vârsta de 7 ani. În cazul copiilor cu afecțiuni grave sau cu handicap, acesta se poate acorda până la împlinirea vârstei de 18 ani.
Acest concediu se acordă femeilor însărcinate care lucrează în condiții ce pot pune în pericol sarcina sau sănătatea fătului. Acesta se acordă la recomandarea medicului de familie sau a medicului specialist, pentru o perioadă de maximum 120 de zile, integral sau fracționat, înainte sau după concediul de maternitate.
