Siguranța ta și a familiei tale
Vă rugăm să parcurgeți acest articol cu rol informativ, cu precizarea că legislația în vigoare la data publicării articolului poate fi modificată sau actualizată în timp și că acest articol nu reprezintă o opinie juridică
Concediul și indemnizația de creștere a copilului se pot acorda atât părinților naturali, cât și celor adoptivi sau tutorilor legali, în condițiile în care aceștia au obținut venituri impozabile timp de 12 luni in ultimii doi an anterior datei naşterii copilului, preluării tutelei sau adopției copilului. Aceste venituri pot proveni din salarii, activități independente sau alte surse impozabile, iar perioadele asimilate (cum ar fi concediul de maternitate) sunt luate în considerare conform legislației în vigoare.
Drepturile privind concediul și indemnizația sunt reglementate prin OUG nr. 111/2010 și actele ulterioare, cadrul juridic de bază care stabilește condițiile pentru acordarea indemnizației de creștere a copilului, durata concediului și măsurile de protecție pentru părinți. Aceste norme reprezintă principala lege pentru concediul de creștere a copilului, consolidată în 2025.
De asemenea, pentru a putea beneficia de concediul de creștere a copilului și de indemnizația de creștere copil, părinții trebuie să aibă domiciliul sau reședința legală în România, să locuiască împreună cu copilul pentru care se solicită acest drept și să se ocupe de creșterea și îngrijirea acestuia. Dreptul se acordă, de regulă, unui singur părinte, dar aceștia pot stabili între ei care dintre ei intră în concediul de creștere.
În cele ce urmează vei afla despre cum se poate obține acest beneficiu, suma de bani care se poate primi (denumită și indemnizație de creștere copil), durata concediului de creștere a copilului, cât și despre utilitatea unei asigurări pentru copii.
Situații speciale
Legea tratează distinct cazurile în care se nasc doi sau mai mulți copii. Pentru astfel de situații se aplică regulile privind indemnizația pentru nașterea de gemeni, care presupun o majorare față de indemnizația standard, conform formulelor de calcul în vigoare.
De asemenea, pentru părinții care intră succesiv în concediu pentru mai mulți copii, legislația oferă protecție suplimentară. Astfel, atunci când se naște un al doilea copil, iar părintele se află deja sau a fost recent în concediu de creștere, indemnizația poate rămâne cel puțin la nivelul celei anterioare, dacă sunt respectate termenele prevăzute de lege. În acest fel, părintele nu este dezavantajat financiar în situațiile în care diferența dintre cele două concedii este relativ mică.
Detalii despre concediul prenatal
Concediul prenatal este perioada de care poți beneficia înainte de naștere, fiind opțional. Când pot intra mamele în prenatal? În general, ele pot începe concediul prenatal în jurul săptămânii 28 de sarcină, însă medicul poate recomanda intrarea mai devreme sau mai târziu în funcție de evoluția sarcinii. Acest interval este orientativ, întrucât decizia finală aparține medicului, în funcție de starea mamei și evoluția sarcinii.
Concediul prenatal face parte din concediul de maternitate (sarcină și lăuzie), care are în total 126 de zile, împărțite între perioada de dinainte de naștere și cea de după. Medicul curant stabilește proporția dintre prenatal și postnatal, iar această împărțire reprezintă practic calculul concediului prenatal, adaptat situației fiecărei persoane. Indemnizația de maternitate pentru această perioadă se calculează după reguli specifice și este plătită din sistemul de asigurări sociale de sănătate, fiind distinctă de indemnizația de creștere a copilului.
Durata concediului de creștere a copilului
Concediul de creștere a copilului se acordă pe o perioadă de maximum doi ani de la nașterea copilului sau pe o perioadă de trei ani, în cazul copiilor care suferă de un handicap. De acest tip de concediu poate beneficia oricare dintre părinții copilului. Deși contractul de muncă este suspendat în timpul concediului de creștere, această perioadă este considerată integral vechime în muncă și se ia în calcul la pensie și la stabilirea altor drepturi profesionale.
În schimb, concediul de maternitate se întinde pe 126 de zile, dintre care cel puțin 42 trebuie să fie luate postnatal, iar restul de zile până la 126 se pot lua în prenatal. Acest beneficiu poate fi aprobat doar la recomandarea medicului. Cu toate că intrarea în concediul prenatal este opțională, când vine vorba de concediul postnatal, proaspăta mămică va trebui să stea acasă minimum 42 de zile. Aceste 42 de zile de concediu postnatal sunt considerate esențiale pentru refacerea mamei și îngrijirea nou-născutului. Pe toată această perioadă, inclusiv în concediul de creștere, părintele rămâne asigurat medical, având în continuare asigurare de sănătate.
Pe lângă drepturile mamei, tatăl poate beneficia de zile libere la nașterea copilului, prin concediul paternal reglementat separat, care îi permite să fie alături de familie în primele zile de după naștere. Concediul paternal este de 10 zile lucrătoare (sau 15 zile dacă a absolvit cursul de puericultură), este distinct de concediul de maternitate și nu se suprapune cu perioada postnatală obligatorie a mamei.
Modul de acordare a indemnizației de creștere a copilului
Indemnizația de creștere copil este un beneficiu social, fiind acordat integral de statul român, iar în această perioadă, părintele are contractul de muncă suspendat. În mod normal, acest drept financiar se acordă până când copilul împlinește doi ani, însă dacă acesta suferă de un handicap, părintele poate primi indemnizația pentru încă un an.
Plata indemnizației se face, de regulă, lunar, prin agențiile teritoriale pentru plăți și inspecție socială, în contul indicat de părinte sau prin alte modalități stabilite de autorități. Plata indemnizației se oprește în luna în care copilul împlinește vârsta de 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului cu handicap.
Dacă apar modificări legislative privind cuantumul sau condițiile de acordare, acestea sunt stabilite prin acte normative publicate oficial, iar părinții trebuie să urmărească actualizările pentru a fi la zi cu drepturile lor.
Modul de calcul al indemnizației de creștere copil
În ceea ce privește modul de calcul al indemnizației pentru creșterea copilului, acesta se stabilește în cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate de părinte în ultimele 12 luni consecutive din ultimii 2 ani anteriori nașterii copilului.
Legea stabilește un plafon minim și unul maxim: indemnizația nu poate fi mai mică decât valoarea obținută prin aplicarea coeficientului de 2,5 la Indicatorul Social de Referință (ISR) și nu poate depăși 8.500 de lei pe lună. Valoarea concretă a indemnizației minime depinde de valoarea ISR în vigoare la momentul depunerii cererii, acesta fiind stabilit anual prin acte normative oficiale.
În media lunară folosită pentru calcul intră doar veniturile supuse impozitului pe venit: salarii, venituri din activități independente sau drepturi de autor, conform Codului Fiscal. Perioadele în care ai fost în concediu de maternitate sau ai beneficiat de alte tipuri de concedii medicale pot fi luate în calcul ca perioade asimilate, dacă legislația specifică prevede acest lucru.
Indemnizația se suspendă doar dacă părintele obține venituri care depășesc limita prevăzută de lege. Dacă se întoarce la muncă, părintele poate primi stimulent de inserție.
Stimulentul de inserție
Deși persoanele care doresc să se întoarcă la serviciu înainte de împlinirea celor doi ani de concediu de creștere a copilului nu vor mai beneficia de indemnizație, acestea au dreptul de a primi o sumă suplimentară de la stat, denumită și stimul de inserție.
Mai mult, persoanele care se întorc mai repede la serviciu nu pot fi concediate de angajator, pe toată perioada în care beneficiază de stimulentul de inserție. Concedierea este permisă doar dacă angajatorul se află în procedură de faliment sau de reorganizare judiciară.
Această măsură reprezintă o motivație excelentă pentru proaspeții părinți care vor să devină activi din punct de vedere profesional înainte de a termina concediul și pe care familia îi poate ajuta cu creșterea celui mic. Astfel, aceștia vor beneficia atât de salariul integral obținut la locul de muncă, dar și de un sprijin de 650 de lei, acordat lunar de la stat.
Poți obține indemnizație de creștere copil, dacă nu ai realizat venituri în ultimele 12 luni?
Indemnizația de creștere copil se acordă doar dacă părintele are 12 luni de venituri impozabile sau perioade asimilate în ultimii doi ani.
În 2026, salariul minim brut este de 4.050 lei. În acest context, un exemplu de calcul al indemnizației pentru creșterea copilului, pentru un părinte care a realizat venituri la nivelul salariului minim, ar fi: 4.050 × 0,85 = 3.443 lei pe lună. Acesta este doar un exemplu ilustrativ, deoarece indemnizația se calculează întotdeauna în funcție de veniturile nete efectiv realizate de fiecare persoană.
Pentru familiile cu venituri reduse, autoritățile locale pot acorda programe sociale suplimentare, distincte de indemnizația pentru creșterea copilului.
Documente necesare pentru obținerea indemnizației de creștere copil 2026
Pentru a beneficia de concediul de creștere a copilului și de indemnizația aferentă, părintele trebuie să depună un dosar care să conțină următoarele documente:
În unele localități, documentele pot fi depuse și în format digital (PDF sau semnate electronic), dacă primăria oferă această opțiune.
În caz de adopție, plasament sau tutelă, pot fi necesare documente suplimentare eliberate de DGASPC, în funcție de situația juridică a copilului.
Unde se depun documentele pentru indemnizația de creștere a copilului
Dosarul pentru indemnizația de creștere a copilului se poate depune la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecție Socială (DGASPC) a sectorului, municipiului, orașului sau comunei în care solicitantul are domiciliul.
Actele vor fi trimise la Agenția pentru Plăți și Inspecție Socială, urmând ca proaspătul părinte să primească răspunsul în maximum 20 de zile lucrătoare de la depunerea acestora, iar prima plată ar trebui să fie primită după aproximativ două luni.
Începând cu 2025–2026, în majoritatea județelor există posibilitatea depunerii dosarului și online, prin platformele digitale ale DGASPC sau prin sistemele puse la dispoziție de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale. Disponibilitatea variază în funcție de județ, de aceea este recomandat să verifici procedura locală actualizată.
Când se depun actele pentru indemnizație creștere copil
Dosarul trebuie depus cu maximum 30 de zile înainte de intrarea în concediul de creștere a copilului sau în cel mult 60 de zile lucrătoare de la data nașterii copilului ori de la încetarea concediului de maternitate.
Condiții pentru acordarea indemnizației de creștere copil
În mod normal, unei persoane care primește indemnizație de creștere a copilului și obține venituri suplimentare în perioada respectivă i se poate suspenda dreptul la acest beneficiu. Cu toate acestea, statul prevede și excepții de la această regulă, iar părinții pot primi în continuare acest beneficiu dacă:
Asigurarea pentru copii
După venirea pe lume a copilului, aducerea acestuia acasă și încheierea tuturor formalităților de obținere a concediului de creștere, părinții se pot concentra în întregime pe îngrijirea celui mic și își pot dedica tot timpul noului membru al familiei.
Pentru protecția în fața neprevăzutului, o soluție utilă este încheierea unei polite de asigurare pentru copii, ce acoperă necesităţi financiare complexe de protecţie pentru copii.
Cu o astfel de asigurare:
Dacă urmează să intri în curând în concediu de creștere, este important să cunoști toate informațiile de mai sus pentru a obține toate beneficiile oferite de stat și, cel mai important, pentru a-i putea oferi celui mic toată atenția de care are nevoie.
Indemnizația este 85% din media veniturilor nete din ultimele 12 luni, cu respectarea plafonului minim și maxim în vigoare. Sunt luate în calcul doar veniturile impozabile.
Intră în calcul salariile, veniturile independente, drepturile de autor și orice venit supus impozitului pe venit. Veniturile neimpozabile nu sunt luate în considerare.
Suma minimă este 2,5 × ISR. Valoarea exactă depinde de ISR în vigoare la data solicitării.
Poți primi indemnizația doar dacă ai 12 luni de venituri sau perioade asimilate. În lipsa acestora, indemnizația nu poate fi acordată.
La DGASPC din localitatea de domiciliu. În multe județe se poate depune și online, în funcție de platformele disponibile.
Ai nevoie de cererea tip, acte de identitate, certificatul de naștere al copilului, adeverințe privind veniturile și documente care confirmă perioada de maternitate. În unele situații pot fi cerute documente suplimentare.
De regulă, în maximum 20 de zile lucrătoare. Prima plată este de obicei efectuată în aproximativ două luni.
Poți depune dosarul cu până la 30 de zile înainte de intrarea în concediu sau în cel mult 60 de zile lucrătoare de la naștere.
Această perioadă se consideră vechime în muncă și este luată în calcul inclusiv pentru pensie.
Da, dar numai dacă veniturile suplimentare nu depășesc plafonul anual permis. Dacă depășești limita, indemnizația poate fi suspendată.
Îți este suspendată indemnizația, dar poți primi stimulent de inserție. În 2026, valoarea acestui stimulent este de 650 lei lunar. Îți este suspendată indemnizația, dar poți primi stimulent de inserție. În 2026, valoarea acestui stimulent este de 650 lei lunar.
Da. Există concediu paternal, reglementat separat, care oferă tatălui posibilitatea să stea acasă câteva zile imediat după naștere.
Este perioada de concediu medical acordată înainte de naștere. Durata este stabilită de medic, în funcție de evoluția sarcinii și starea de sănătate.
Din cele 126 de zile de concediu de maternitate, cel puțin 42 trebuie luate după naștere (postnatal). Restul zilelor pot fi luate înainte sau după naștere, în funcție de recomandarea medicului.
Da. Există programe de sprijin pentru gravide fără venituri, gestionate de autoritățile sociale. Acestea sunt diferite de indemnizația de creștere a copilului.
Da. Dacă indemnizația calculată ar fi mai mică decât la primul copil, poți solicita menținerea sumei anterioare, dacă îndeplinești condițiile legale.
Da. Pe întreaga durată a concediului, părintele rămâne asigurat în sistemul public de sănătate.
