Cum se calculează pensia

Vă rugăm să parcurgeți acest articol cu rol informativ, cu precizarea că legislația în vigoare la data publicării articolului poate fi modificată sau actualizată în timp și că acest articol nu reprezintă o opinie juridică, ci doar o sumarizare a Legii 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Pentru cineva care nu lucrează în domeniu și nu are cunoștințe legate de cum se calculează  pensia, acestă întrebare, cum se calculează pensia, poate ridica probleme și poate trimite omul în hățișuri legale și contabile din care cu greu ar putea ieși de unul singur. De aceea, acest articol își dorește să facă puțină lumină, să te îndrume și să-ți dea câteva răspunsuri.  

În primul, de ce e bine să ai idee de cum se calculează pensia în România, chiar dacă nu ești neapărat în situația să ai acum nevoie. Înainte de toate, știm cu toții că  viața poate oferi multe surprize, și plăcute, dar și neplăcute și e bine să fim pregătiți pentru orice s-ar întâmpla. Și este important să înțelegem cum se calculează pensia din mai multe motive: 

Informare corectă: Cunoașterea modului în care sunt calculate pensiile ne ajută să înțelegem drepturile și beneficiile la care avem dreptul în calitate de contribuabili la sistemul de pensii. 

Planificare financiară: Când știm cum se calculează, putem planifica mai eficient pentru viitorul nostru financiar. Putem lua în considerare stagiul de cotizare necesar, vârsta de pensionare, venitul asigurat și alți factori relevanți pentru a ne asigura că vom avea venituri suficiente pentru a ne susține la pensie. 

Transparență și responsabilitate: Cunoașterea procesului de calcul al pensiilor ne permite să fim mai conștienți de modul în care funcționează sistemul de pensii și să cerem transparență și responsabilitate din partea autorităților competente. 

Protejarea drepturilor: Înțelegerea procesului de calcul al pensiilor ne ajută să ne protejăm drepturile și să ne asigurăm că primim pensiile corecte conformcontribuțiilor noastre. 

Gestionarea riscurilor financiare: Cunoașterea modului în care sunt calculate pensiile ne permite să identificăm și să gestionăm riscurile financiare asociate pensiilor, cum ar fi fluctuațiile economice sau schimbările legislative care ar putea afecta beneficiile noastre de pensie. 

În concluzie, înțelegerea modului în care sunt calculate pensiile ne permite să fim mai bine pregătiți pentru pensie, să ne protejăm drepturile și să gestionăm mai eficient riscurile financiare asociate cu această perioadă a vieții noastre. 

Calculul pensiilor se face diferit in funcție de tipul de pensie. În România, poți beneficia de mai multe feluri de pensie, cum ar fi: pensie pentru limită de vârstă, pensie anticipată, pensie de urmaș și pensie de boală sau de invaliditate.  

Calculul pentru toate aceste tipuri de pensii este realizat de către Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) sau de către casele teritoriale de pensii, conform legislației și regulamentelor în vigoare. Este recomandabil să consulți direct autoritățile de pensii sau să soliciți ajutorul unui specialist în domeniul pensiilor pentru a obține informații detaliate și personalizate în legătură cu drepturile tale și modalitatea de calcul specifică pentru fiecare pensie în parte. 

Iată câteva elemente importante care sunt luate în considerare în calculul pensiei la împlinirea vârstei necesare:

Stagiul de cotizare: Este perioada pentru care persoana a plătit contribuții către sistemul de pensii. Cu cât este mai mare stagiul de cotizare, cu atât pensia poate fi mai mare. 

Venitul asigurat: Venitul asigurat reprezintă baza de calcul pentru stabilirea cuantumului pensiei. Acesta se determină în funcție de veniturile asupra cărora s-au plătit contribuții de asigurări sociale în timpul vieții active. 

Coeficienții de calcul: Acești coeficienți sunt reglementati în cadrul legislației nationale de pensii și sunt folosiți pentru a determina pensia pe care o persoană o primește în funcție de stagiul de cotizare și venitul asigurat. 

Mai precis, valoarea de pensie se stabilește prin înmulțirea punctajului mediu anual al persoanei asigurate cu valoarea unui punct de pensie. 

Punctajul mediu anual realizat de asigurat se calculează prin împărţirea numărului de puncte ce rezultă din adunarea punctajelor anuale ale asiguratului la numărul de ani ce corespunde stagiului complet de cotizare,  

Punctajul anual al asiguratului se calculează împărțind la 12 suma punctajelor lunare realizate în anul respectiv. 

Punctajul lunar se calculează prin raportarea salariului brut/soldei brute sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a însemnat baza de calcul a contribuţiei de asigurări sociale, la salariul  mediu brut din luna respectivă, conform Institutului Naţional de Statistică. 

Dacă asiguratul contribuie la un fond de pensii administrat privat, punctajul lunar calculat în condiţiile legii se corectează cu raportul dintre contribuţia care datorată la sistemul public de pensii şi contribuţia care e prevăzută de lege. 

La determinarea punctajului lunar al asiguratului se iau în calcul: 

a) cuantumul pensiei de invaliditate, dacă persoana a beneficiat de pensie de invaliditate.; 

b) 25% din salariul mediu brut lunar din perioadele respective, în situaţiile in care asiguratul : 

• a urmat cursurile de zi ale învăţământului universitar,  pe durata normală a studiilor respective și a absolvit cursurile cu diplomă; 

• a efectuat serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen redus, a fost concentrat, mobilizat sau chiar prizonier; 

• începând din 1 ianuarie 2006, a fost beneficiarul unui de concediu acordat pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în situația unui copil cu handicap, de până la 3 ani; 

• a fost elev al unei şcoli militare sau de agenţi de poliţie sau student al unei instituţii de învăţământ din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, cu excepţia liceului militar. 

c) cuantumul indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă, în situaţiile in care persoana a avut, începând din 1 ianuarie 2005, concediu pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de o boală profesională sau un accident de muncă. 

Pentru asiguraţii care au stagiul minim de cotizare complet şi care contribuie la sistemul public de pensii după ce au împlinit vârsta standard de pensionare, punctajul lunar realizat în perioada respectivă se mărește cu 0,5%. 

Persoanele care au lucrat în locuri de muncă încadrate în grupele I şi a II-a de muncă, în locuri de muncă încadrate în condiţii deosebite, condiţii speciale sau alte condiţii de muncă, beneficiază de creșterea punctajelor lunare realizate în perioadele respective: 

a) cu 25% pentru perioadele în care au muncit în locuri încadrate în grupa a II-a de muncă sau în locuri de muncă ce sunt încadrate în grupa de condiţii deosebite 

b) cu 50% pentru perioadele în care au avut activităţi în locuri încadrate în grupa I de muncă sau în locuri de muncă încadrate în condiţii speciale 

c) cu 50% pentru perioadele în care au avut activităţi în locuri încadrate în alte condiţii de muncă 

Sporul de vechime care se folosește la stabilirea punctajelor lunare este următorul: 

a) pentru perioada 1 martie 1970 -1 septembrie 1983: 

– 3% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 5-10 ani; 

– 5% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 10-15 ani; 

– 7% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 15-20 ani; 

– 10% pentru o vechime în muncă totală mai mare de 20 de ani; 

b) pentru perioada 1 septembrie 1983 -1 aprilie 1992: 

– 3% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 3-5 ani; 

– 6% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 5-10 ani; 

– 9% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 10-15 ani; 

– 12% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 15-20 ani; 

– 15% pentru o vechime în muncă totală mai mare de 20 de ani. 

Pentru perioadele de după 1 aprilie 1992, sporul de vechime care se utilizează la stabilirea punctajelor lunare este cel care este scris în carnetul de muncă sau în alte acte doveditoare. 

Asiguraţii care au contribuit la Fondul pentru pensia suplimentară cu procente de 2%, 3% sau 5%, au parte de o creştere a punctajului determinat prin aplicarea următoarelor procente la punctajele lunare realizate în aceste perioade de timp, după cum urmează: 

a) 16% pentru perioada 1 ianuarie 1967-1 ianuarie 1973; 

b) 13% pentru perioada 1 ianuarie 1973 -1 ianuarie 1978; 

c) 14% pentru 1 ianuarie 1978 -1 iulie 1986; 

d) 21% pentru 1 iulie 1986 -1 noiembrie 1990; 

e) 15% pentru 1 noiembrie 1990 -1 aprilie 1991; 

f) 14% pentru 1 aprilie 1991 -1 aprilie 1992; 

g) 13% pentru 1 aprilie 1992 -1 ianuarie 1999; 

h) 22% pentru 1 ianuarie 1999 -1 februarie 1999; 

i) 17% pentru perioada de după 1 februarie 1999. 

Asiguraţii care au contribuit cu 4% la Fondul pentru pensia suplimentară au parte de o creştere a punctajului determinat prin aplicarea următoarelor procente la punctajele lunare realizate în aceste perioade, după cum urmează: 

a) 26% pentru 1 iulie 1977- 1 ianuarie 1978; 

b) 28% pentru 1 ianuarie 1978 -1 iulie 1986. 

Pentru persoanele inscrise la pensie cu data de 01.01.2011, la punctajul mediu anual se aplică un indice de corecție calculat ca raport între 43.3% din câștigul salarial mediu pentru anul anterior celui in care se deschide dreptul la pensie, anunțat de Institutul Național de Statistică și valoarea punctului de pensie la data înscrierii la pensie. 

Indicele de corectie se aplică o singură dată, la înscrierea inițială la pensie. 

Dacă însă vrei să ieși din câmpul muncii înainte de împlinirea vârstei legale, iată câteva aspecte importante referitoare la calculul pensiei anticipate în România: 

Vârsta de pensionare anticipată: Vârsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru bărbați și 63 de ani pentru femei, însă există și posibilitatea pensionării anticipate în anumite condiții. Aceste condiții variază în funcție de istoricul de contribuții și alte criterii, iar vârsta minimă pentru pensionarea anticipată este de obicei cu câțiva ani mai mică decât vârsta standard. 

Stagiul minim de cotizare: Pentru a fi eligibil pentru pensia anticipată în România, este necesar să aveți un anumit număr de ani de cotizare la sistemul public de pensii. Acest stagiul minim poate varia în funcție de legislația și regulile în vigoare la momentul solicitării pensiei. 

Calculul sumei pensiei anticipate: Pensia anticipată este calculată folosind același sistem ca și pentru pensia pentru limita de vârstă, dar cu ajustări pentru faptul că se optează pentru pensionarea mai devreme. Sumele exacte pot varia în funcție de veniturile anterioare, numărul de ani de cotizare și alte factori, cum ar fi inflația și reglementările în vigoare. 

Ajustările pentru penalizări: În general, pensia anticipată poate fi redusă pentru fiecare an sau lună înainte de vârsta standard de pensionare. Această penalizare poate fi aplicată în funcție de regulile specifice ale CNPP și poate varia în funcție de perioada de anticipare și alte criterii. 

Deși nu ne-am dori să avem vreodată nevoie de un astfel de ajutor, e bine să știm cum se calculează pensia de urmaș: 

Pensia de urmaș este acordată copiilor minori, copiilor aflați în întreținerea asiguratului decedat și copiilor care nu au atins vârsta de 18 ani și care sunt orfani de ambii părinți sau de unul dintre aceștia. Aceasta se calculează în funcție de mai mulți factori, printre care se numără: 

Baza lunară de calcul: Este stabilită în funcție de ultima indemnizație de șomaj, ultima indemnizație de creștere a copilului, indemnizația de concediu și venitul realizat în ultimele șase luni anterioare decesului asiguratului. 

Procentul aplicabil: Procentul aplicabil la baza lunară de calcul poate varia în funcție de numărul de copii orfani care au dreptul la pensie. 

Plafonul minim și maxim: Există un plafon minim și unul maxim pentru calculul pensiei de urmaș. Pensia acordată fiecărui copil nu poate fi mai mică de plafonul minim și nici mai mare de plafonul maxim. 

Situația deținută de asigurat în momentul decesului: Pensia de urmaș se poate calcula diferit în funcție de situația deținută de asigurat în momentul decesului, cum ar fi angajat, persoană asigurată în sistemul public de pensii, membru al forțelor armate, membru al unui corp de poliție etc. 

Iată cum se calculează pensia de urmaş, după caz, din: 

a) pensia pentru limită de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul susţinătorul care a decedat; 

b) pensia de invaliditate gradul I, în cazul în care decesul susţinătorului a apărut înaintea îndeplinirii condiţiilor necesare pentru pensia pentru limită de vârstă. 

Valoarea pensiei de urmaş se stabileşte procentual din punctajul mediu anual al susținătorului, în funcţie de numărul urmaşilor îndreptăţiţi, după cum urmează: 

a) 50% – pentru un urmaş; 

b) 75% – pentru 2 urmaşi; 

c) 100% – pentru 3 sau mai mulţi urmaşi. 

Cum se calculează pensia de urmaş în cazul în care beneficiarii sunt orfani de ambii părinţi: se stabileşte prin cumularea drepturilor de pensie de urmaş stabilite după fiecare părinte. 

În cazul schimbării numărului de urmaşi, pensia se recalculează, in functie de noul numar de urmasi. 

Soţul care supraviețuiește și care are dreptul la o pensie proprie, dar  îndeplineşte și condiţiile legale pentru a obține pensia de urmaş după soţul decedat poate alege cea mai avantajoasă opțiune de pensie dintre cele două. 

Să vorbim puțin și despre cum se calculează pensia de invaliditate:

Pensia de invaliditate este un beneficiu acordat persoanelor care suferă de anumite dizabilități sau incapacități de a lucra din cauza unei boli sau a unei leziuni. Acest tip de pensie are drept scop să ofere sprijin financiar și să ajute la acoperirea costurilor de trai ale persoanelor cu dizabilități. 

Iată câteva aspecte importante despre cum se calculează pensia de invaliditate în România: 

Pentru a fi eligibil pentru pensia de invaliditate în România, persoana trebuie să fie evaluată de către o comisie medicală și să fie recunoscută cu o anumită grad de invaliditate care îi limitează capacitatea de a munci sau de a se întreține. 

Pensia de invaliditate poate fi acordată în funcție de gradul de invaliditate al persoanei, care poate fi total sau parțial, și poate varia în funcție de severitatea și impactul dizabilității asupra capacității de muncă. 

Evaluarea gradului de invaliditate este efectuată de către comisii medicale specializate desemnate de autoritățile de sănătate publică. Aceste comisii analizează dosarele medicale ale solicitantului și îl supun unei examinări medicale pentru a determina gradul de invaliditate. 

Pensia de invaliditate este calculată în funcție de venitul asigurat al solicitantului și de gradul său de invaliditate. Cu cât gradul de invaliditate este mai mare, cu atât pensia poate fi mai mare. 

În unele cazuri, pensia de invaliditate poate fi revizuită periodic pentru a evalua dacă starea de sănătate a beneficiarului s-a îmbunătățit sau a deteriorat și dacă este necesară ajustarea sumei pensiei. 

Este important de menționat că pensia de invaliditate poate fi acordată temporar sau permanent, în funcție de natura și gravitatea dizabilității. De asemenea, persoanele care primesc pensie de invaliditate pot beneficia și de alte facilități cum ar fi scutiri de taxe sau asistență medicală gratuită sau subvenționată. 

La stabilirea pensiei de invaliditate se acordă un stagiu potential care se calculează ca fiind diferenţa dintre stagiul complet de cotizare şi stagiul de cotizare până la data la care s-a acordat pensia de invaliditate. 

Stagiul potenţial rezultat nu poate fi mai mare decât stagiul de cotizare pe care persoana l-ar fi putut avea de la data acordării pensiei de invaliditate până la atingerea vârstei standard de pensionare. 

Celor care nu mai pot munci din cauza unor boli obișnuite sau a unor accidente fără legatură cu munca și care au fost încadrate în gradul I sau II de invaliditate, li se acordă stagiu potențial în condițiile în care au realizat, la data emiterii deciziei medicale, stagiu de cotizare în raport cu vârsta. 

În situaţia gradului III de invaliditate, stagiul potenţial se acordă doar persoanelor care au rămas fără capacitatea de muncă din cauza accidentelor de muncă şi bolilor profesionale precum si neoplaziilor, schizofreniei şi SIDA; 

Pentru stagiul potential care este acordat persoanelor ce sunt îndreptățite să primească o pensie de invaliditate, punctajul lunar este, după cum urmează, de: 

a) 0,70 puncte pentru gradul I de invaliditate; 

b) 0,55 puncte pentru gradul II de invaliditate; 

c) 0,35 puncte pentru gradul III de invaliditate. 

Pensionarii de invaliditate încadraţi în gradul I de invaliditate au dreptul, în plus față de pensie, la o indemnizaţie pentru însoţitor, în valoare fixă. 

Valoarea indemnizaţiei pentru însoţitor înseamnă 80% din valoarea unui punct de pensie. 

Indemnizaţia pentru însoţitor se acordă de la bugetul de stat și se menține și pe durata beneficierii de pensia pentru limită de vârstă. 

Când se îndeplinesc condițiile pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, pensia de invaliditate devine pensie pentru limită de varstă, în această situație acordându-se valoarea cea mai avantajoasă. 

În concluzie, calculul pensiilor este un proces complex și crucial care afectează direct bunăstarea financiară a persoanelor care vor fi beneficiari ai unei forme de pensie sau care deja beneficiază de aceste drepturi. 

Este esențial să înțelegem în detaliu cum se calculează pensia pentru diverse tipuri de pensie, să planificăm în avans și să luăm în considerare toate opțiunile disponibile. Iar consultarea unui specialist în domeniul financiar sau a reprezentanților instituțiilor de pensii poate fi de mare ajutor în acest sens. 

👉Pentru mai multe soluții pentru protecția ta și a familiei tale, te invităm să parcurgi și produsele și serviciile oferite de Metropolitan Life